Președintele brazilian de stânga, Lula da Silva, câștigă al patrulea mandat, într-o victorie surprinzătoare în fața lui Flávio Bolsonaro. Aliatul lui Trump contestă rezultatul alegerilor

Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a fost reales duminică pentru un al patrulea mandat istoric, învingându-l în turul al doilea pe senatorul Flávio Bolsonaro, aliat al președintelui american Donald Trump. Candidatul învins a anunțat că nu recunoaște rezultatul scrutinului și că îl va contesta în instanță.

Lula da Silva câștigă alegerile prezidențiale tensionate din Brazilia Foto: FOTO:EPA/EFE

Lula, în vârstă de 80 de ani, a obținut peste 51% din voturi, într-un rezultat care contrazice tendința de orientare spre dreapta observată în mai multe țări din America Latină. Campania electorală a fost dominată de preocupările alegătorilor privind costul vieții, criminalitatea și corupția.

Flávio Bolsonaro, care a obținut cu aproximativ 4,4 milioane de voturi mai puțin decât rivalul său, a declarat că echipa sa va contesta rezultatul, invocând o decizie de ultim moment a Curții Supreme, prin care programul de votare a fost prelungit cu două ore.

„Este imposibil să recunoaștem rezultatul alegerilor, având în vedere modul în care s-au desfășurat aceste evenimente”, le-a spus Bolsonaro susținătorilor săi, la Brasília, după anunțarea victoriei lui Lula.

„Vom recurge la acțiuni în justiție. Vom cere anularea acestor alegeri.”

Scrutinul marchează o premieră de la reluarea alegerilor prezidențiale directe în Brazilia, în 1989: pentru prima dată, un candidat care s-a clasat pe locul al doilea în primul tur a câștigat ulterior președinția.

„Vă pot garanta că vom schimba modul în care guvernăm această țară. Le vom oferi oamenilor un rol mai important în procesul decizional”, a declarat Lula după anunțarea victoriei.

Președintele reales le-a mulțumit brazilienilor pentru „generozitate”, în special tinerilor care „au ieșit în stradă pentru a apăra democrația”.

La Rio de Janeiro, susținătorii săi s-au îmbrățișat, au claxonat și au ridicat degetele în semnul literei „L”, asociat cu numele liderului. În Belo Horizonte, capitala statului Minas Gerais, considerat esențial pentru rezultatul alegerilor, susținătorii lui Lula au sărbătorit victoria cântând și scandând lozinci.

Rezultatul reprezintă o lovitură importantă pentru mișcarea politică asociată familiei Bolsonaro. Flávio nu a reușit să obțină ceea ce tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, aflat în închisoare, nu a putut realiza în 2022: să-l învingă pe Lula la urne.

Victoria a venit însă după o zi electorală tensionată, marcată de prelungirea votării cu două ore, în urma unor solicitări adresate autorităților electorale de ambele tabere.

Judecătorul Curții Supreme Cristiano Zanin a aprobat o cerere a echipei de campanie a lui Lula, care a invocat incidente ce au afectat autobuzele folosite pentru transportarea alegătorilor către secțiile de votare din mai multe state.

Echipa lui Bolsonaro solicitase, la rândul său, prelungirea programului în anumite zone, susținând că ploile abundente îngreunaseră deplasarea alegătorilor.

Decizia a fost anunțată în jurul orei 17:00, ora locală din Brasília, chiar când secțiile urmau să se închidă. Unele dintre acestea își încetaseră deja activitatea.

O victorie cu implicații dincolo de granițele Braziliei

Rezultatul alegerilor va avea consecințe și în afara Braziliei, cea mai mare economie din America Latină.

Sub conducerea lui Lula, țara este așteptată să continue o politică externă care pune accent pe autonomia strategică, suveranitatea națională și consolidarea relațiilor cu statele din Sudul Global și cu China, într-un context de tensiuni cu administrația americană.

Înainte de închiderea urnelor, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că urmărește desfășurarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din Brazilia.

Deși nu și-a exprimat oficial sprijinul pentru niciunul dintre candidați, Trump lăudase anterior performanța lui Flávio Bolsonaro în primul tur și descrisese scrutinul drept „foarte important”.

Un prim tur favorabil lui Bolsonaro

Potrivit Tribunalului Superior Electoral din Brazilia, Flávio Bolsonaro a obținut cu 2,2 milioane de voturi mai mult decât Lula în primul tur.

Niciunul dintre candidați nu a întrunit însă majoritatea necesară pentru a câștiga direct, ceea ce a obligat ambele tabere să încerce să atragă alegătorii indeciși și să-și mobilizeze susținătorii într-o țară profund divizată în privința viitorului său politic.

Rezultatul primului tur a scos la iveală vulnerabilitățile candidaturii lui Lula. Nemulțumirea față de costul vieții și criminalitate, precum și dificultățile de mobilizare a unei părți a electoratului tradițional de stânga au pus sub semnul întrebării șansele sale de realegere.

În același timp, votul a demonstrat că mișcarea politică a lui Jair Bolsonaro continuă să beneficieze de un sprijin considerabil, chiar dacă fostul președinte execută o pedeapsă cu închisoarea pentru tentativa de a anula rezultatul alegerilor din 2022.

Evoluția reflectă o tendință mai amplă în America Latină, unde mai multe alegeri prezidențiale organizate începând din aprilie 2025, inclusiv în Ecuador, Bolivia, Honduras, Chile, Costa Rica, Columbia și Peru, au fost câștigate de candidați de dreapta sau de centru-dreapta.

Un sondaj Datafolha realizat în iulie a arătat că 44% dintre brazilieni se identificau cu valori politice de dreapta sau de centru-dreapta, în timp ce 39% se situau la stânga sau la centru-stânga. Rezultatul inversează raportul înregistrat în 2022.

În pofida acestei tendințe, Lula a reușit să câștige turul al doilea.

Criminalitatea, economia și schimbările de ultim moment

Siguranța publică s-a numărat printre principalele teme ale campaniei electorale.

Un sondaj realizat în septembrie de Quaest și Pax a arătat că 28% dintre brazilieni considerau violența drept cea mai mare problemă a țării. Corupția ocupa locul al doilea, cu 22%, urmată de economie, cu 19%.

Flávio Bolsonaro a promis să desemneze principalele organizații criminale drept grupări teroriste, să extindă sistemul penitenciar și să reducă vârsta răspunderii penale.

„Cei care cred că sunt radical în privința siguranței publice încă nu au văzut nimic”, a declarat acesta pe 13 octombrie, adăugând că nici măcar abordarea extrem de dură adoptată în El Salvador de președintele Nayib Bukele nu ar fi suficientă.

Lula s-a confruntat cu dificultăți în reconcilierea pozițiilor tradiționale ale partidului său cu solicitările alegătorilor pentru măsuri mai ferme împotriva criminalității.

Un videoclip distribuit pe scară largă, în care președintele afirma anul trecut că traficanții de droguri sunt, la rândul lor, victime ale consumatorilor, a alimentat percepția că stânga braziliană este prea indulgentă în privința criminalității.

Brian Winter, redactor-șef al publicației Americas Quarterly, a descris această percepție drept una de lungă durată. Ulterior, Lula a recunoscut că nu se exprimase corespunzător.

Economia și costul vieții au reprezentat alte puncte vulnerabile pentru președintele în funcție.

În primele două mandate ale lui Lula, creșterea prețurilor materiilor prime pe piețele internaționale a contribuit la scoaterea a milioane de brazilieni din sărăcie și la extinderea clasei de mijloc.

De această dată, numeroși alegători au declarat că nu simt că situația lor s-a îmbunătățit semnificativ.

Lula poate invoca rata scăzută a șomajului și temperarea inflației, însă aceste evoluții nu au reușit să schimbe percepția gospodăriilor afectate de creșterea prețurilor la bunurile și serviciile de zi cu zi.

Winter a comparat situația cu alegerile prezidențiale din SUA din 2024, când indicatorii economici favorabili nu au fost suficienți pentru a înlătura nemulțumirea alegătorilor față de prețuri, în timpul administrației președintelui Joe Biden și al vicepreședintei de atunci, Kamala Harris.

Cu toate acestea, Lula continuă să beneficieze de loialitatea multor alegători care apreciază progresele sociale din timpul primelor sale două mandate. Alții se tem că o nouă administrație Bolsonaro ar putea restrânge drepturile sociale.

Flávio a încercat să contracareze aceste temeri distanțându-se de unele dintre pozițiile tradițional conservatoare.

Asocierea stângii cu fenomenul corupției reprezintă unul dintre factorii care au contribuit la orientarea unei părți a electoratului spre dreapta. Totuși, ambele tabere s-au confruntat cu acuzații și controverse.

În dezbaterea televizată de duminica precedentă, Lula i-a cerut lui Bolsonaro să-și facă publice documentele financiare și l-a întrebat despre legăturile sale cu Daniel Vorcaro, fostul director al băncii prăbușite Banco Master.

Presupusele conexiuni ale lui Vorcaro cu persoane influente au implicat cercuri politice și judiciare importante din Brazilia, inclusiv membri ai Curții Supreme.

Flávio Bolsonaro l-a acuzat, la rândul său, pe Lula de corupție și a ridicat semne de întrebare cu privire la presupuse legături ale fiului cel mare al președintelui, cunoscut sub numele de Lulinha, cu activități controversate.

Condamnările anterioare ale lui Lula pentru corupție au fost anulate în 2021.

Potrivit experților, acuzațiile reciproce contribuie la accentuarea dezamăgirii alegătorilor față de clasa politică.

„Acest lucru consolidează dezgustul și apatia pe care brazilienii le resimt față de întregul sistem politic”, a declarat Winter pentru CNN.

Femeile și religia, două linii importante de divizare

Femeile au reprezentat unul dintre segmentele electorale decisive pentru ambii candidați, potrivit experților și echipelor de campanie.

Acestea constituie aproape 53% din totalul alegătorilor înregistrați și s-au arătat, în general, mai puțin receptive la candidații asociați cu mișcarea Bolsonaro decât bărbații.

Un sondaj Datafolha din 15 octombrie indica un avantaj pentru Lula în rândul femeilor, cu 49% față de 40% pentru Bolsonaro. În rândul bărbaților, Flávio conducea cu 52% față de 40%.

Malu Gatto, conferențiar universitar specializat în politica Americii Latine la University College London, a declarat că diferența de preferințe politice dintre femei și bărbați s-a accentuat după ascensiunea lui Jair Bolsonaro, în 2018.

În timp ce o parte importantă a electoratului masculin s-a orientat spre dreapta, femeile au devenit mai receptive la mesajele Partidului Muncitorilor, formațiunea politică a lui Lula.

Ambele campanii au abordat problema violenței împotriva femeilor, în special a femicidului, după ce mai multe cazuri deosebit de brutale au atras atenția opiniei publice.

Brazilia a înregistrat 1.571 de femicide în 2025, cel mai ridicat număr de la introducerea în legislație a acestei infracțiuni, în 2015, potrivit Forumului Brazilian pentru Siguranță Publică.

Conform lui Gatto, dreapta pune în mod tradițional accentul pe înăsprirea pedepselor pentru agresori, în timp ce stânga insistă mai mult asupra protejării și sprijinirii victimelor, inclusiv prin adăposturi și servicii specializate.

Un alt segment electoral important este reprezentat de evanghelici, al căror număr este în creștere într-o țară predominant catolică.

Aceștia au devenit o bază electorală importantă pentru dreapta. Potrivit Datafolha, Bolsonaro conducea în rândul evanghelicilor cu 62% față de 29%, în timp ce Lula avea un avantaj în rândul catolicilor, cu 52% față de 42%.

Miza internațională a alegerilor

Donald Trump a apreciat rezultatul obținut de Flávio Bolsonaro în primul tur, fără să-și declare oficial sprijinul pentru acesta.

Relațiile dintre Washington și Brasília au fost tensionate de tarifele comerciale impuse Braziliei de administrația americană și de presiunile exercitate de SUA în legătură cu urmărirea penală a lui Jair Bolsonaro.

Tensiunile au reapărut în timpul dezbaterii televizate de săptămâna trecută.

Lula a acuzat familia Bolsonaro că pune interesele Statelor Unite înaintea celor ale Braziliei. Flávio a respins acuzațiile și a criticat politica externă a actualului președinte.

O victorie a lui Bolsonaro ar fi putut apropia cea mai mare economie a Americii Latine de Statele Unite, în special în domeniul securității și al combaterii criminalității organizate. Un asemenea rezultat ar fi putut consolida și valul de guverne conservatoare instalate recent în mai multe țări din regiune.

În schimb, Lula a susținut o politică externă bazată pe multilateralism, consolidarea relațiilor cu statele din Sudul Global și aprofundarea legăturilor economice cu China, principala piață de export a Braziliei.

Opoziția sa față de tarifele impuse de Trump a fost prezentată drept o apărare a suveranității naționale.

Rezultatul strâns al alegerilor ar putea pune, de asemenea, la încercare stabilitatea politică a Braziliei, după ce tentativele lui Jair Bolsonaro de a răsturna rezultatul scrutinului din 2022 au fost urmate de atacurile din 8 ianuarie 2023 asupra instituțiilor statului.

Fostul președinte neagă că ar fi comis vreo faptă ilegală.

O țară divizată, o nouă provocare pentru Lula

Lula a obținut un al patrulea mandat prezidențial fără precedent, însă victoria sa la o diferență relativ mică și perspectiva unui Congres mai conservator îi vor îngreuna guvernarea.

Deși a reușit să învingă un adversar susținut de o mișcare politică puternică, președintele reales va trebui să conducă o țară în care persistă diviziunile profunde privind economia, securitatea, drepturile sociale și direcția politică a Braziliei.

Victoria electorală îi oferă lui Lula un nou mandat, dar nu elimină provocarea fundamentală cu care se confruntă: aceea de a reconstrui consensul într-o societate puternic polarizată.